COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE
(DREPT MATERIAL ȘI DREPT PROCESUAL)
AUTORI:
Mihaela VIDAICU
Igor DOLEA
Conceptul de trafi c nu este unul nou, pentru prima dată fi ind uti lizat în secolul
XVI, în calitate de sinonim pentru comerţ. Astf el, acest termen nu avea conotaţii negati ve. Totuși, către sec. XVII trafi cul a început a fi asociat cu vînzarea ilicită și/sau neloială
a mărfurilor. Deși, la începuturi, prin trafi c se înţelegea, în mare parte, vînzarea de droguri și arme, către sec. XIX această noţiune mai includea și comerţul cu fi inţe umane
tratate ca bunuri și vîndute în sclavie. Acest comerţ „tradiţional” cu sclavi a fost scos
în afara legii spre fi nele sec. XIX. La începutul sec. XX, termenul de trafi c se referea, de
obicei, la „comerţul de sclavi albi”, care reprezenta circulaţia peste fronti erele interna-
ţionale a femeilor și copiilor în scopul practi cării prosti tuţiei. Doar spre fi nele anilor `90
trafi cul a fost asociat cu prosti tuţia și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor. Odată
cu adoptarea Protocolului pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea trafi cului de
persoane, adiţional Convenţiei ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate
(Protocolul de la Palermo, 2000), în domeniul trafi cului au fost inserate două inovaţii.
În primul rînd, a fost adoptată o defi niţie internaţională comprehensivă a trafi cului
de fi inţe umane. În al doilea rînd, și mult mai important, defi niţia oferită de Protocol
este una destul de exti nsă privind domeniul de aplicare și inserează munca forţată ca
unul dintre scopurile trafi cului, pe lîngă scopul exploatării sexuale. În ti mp ce Protocolul enunţă cîteva disti ncţii certe între trafi cul în scopul exploatării sexuale și trafi cul în
scopul exploatării muncii și a serviciilor (precum și practi cile referitoare la sclavie sau
similare sclaviei și servituţii), trebuie de ţinut cont că exploatarea sexuală nu reprezintă
muncă forţată. În general, trafi cul, la moment, se referă la circulaţia persoanelor, de
multe ori ilegală, peste hotare sau pe teritoriul aceluiași stat, fenomen tratat ca o acti -
vitate comercială care fi nisează cu exploatarea prin muncă sau sexuală.
Fenomenul trafi cului de fi inţe umane poate avea mai multe trăsături, după
cum urmează:
− Privit din punctul de vedere al drepturilor omului, trafi cul de persoane include
sclavia, munca forţată, violenţa, abuzul de încredere, agresiunea fi zică și psihică a persoanei, fi ind pe deplin justifi cată aprecierea că trafi cul de fi inţe umane este o formă a
sclaviei la început de mileniu.
− Sub aspect economic, trafi cul presupune: interese fi nanciare (profi turi uriașe),
reţele regionale și internaţionale, circulaţia ilicită a banilor (spălarea banilor care provin din trafi c și pe baza cărora se realizează acti vitatea de trafi care).
− Din punctul de vedere al originii fenomenului, factorii care generează și susţin
trafi cul sînt sărăcia accentuată a victi melor, nivelul educaţional scăzut, neîncrederea
în sine, eșecurile în viaţă, migraţia occidentalilor, amatori de experienţe sexuale, către
Est, unde piaţa prosti tuţiei este mai tentantă.
− Din perspecti va valorilor sociale lezate, persoanele trafi cate sînt reduse la condi-
ţia de „marfă”, sînt dezumanizate treptat, fi indu-le lezate senti mentele cele mai profunde, trauma suferită marcîndu-le întreaga evoluţie viitoare.
− Din perspecti va implicaţiilor sociale, datorită creșterii alarmante din ulti mii ani,
trafi cul de persoane devine un fenomen naţional și transnaţional, fi ind favorizat de
procesul general al globalizării și de uti lizarea tehnologiilor moderne.
− Prin prisma scopului vizat, traficul presupune profi turi uriașe pentru trafi canţi,
care reinvestesc veniturile obţinute în derularea în conti nuare a acti vităţilor ilicite.
Prosti tuţia (în general, exploatarea sexuală a femeilor și copiilor) consti tuie principalul
scop al trafi cului și modalitatea de obţinere a celor mai mari cîști guri. De asemenea,
trafi cul de fi inţe umane se realizează în scopul folosirii la munci forţate, comiterii de
infracţiuni prin constrîngere, de către victi mele traficului și prelevării de organe (victi -
mele sînt bărbaţi, femei, copii).
Din punctul de vedere al complexităţii fenomenului trafi cului de fi inţe umane, putem evidenţia următoarele trăsături ale acestuia:
- Este o formă de manifestare a crimei organizate și, în această calitate, posedă
trăsăturile caracteristi ce acestui ti p de criminalitate, are o esenţă identi că și
se supune legilor de existenţă proprii fenomenului din care face parte. Trafi cul
de persoane este organizat de grupuri criminale clandesti ne care sînt adesea
implicate și în alte ti puri de criminalitate organizată. Structurile acestor grupuri
sînt foarte variate, pornind de la grupuri amatoare izolate, pînă la organizaţii
structurate la nivel internaţional.
- Este o formă de violenţă, deoarece victi mele trafi cului sînt supuse adesea unor
forme de violenţă care le afectează foarte grav.
Citeste mai mult pe http://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Combating_Trafficking_-_Moldova.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu